Am 23 de ani si sunt impreuna cu prietenul meu de aproape 6 ani. Cu toate ca ne iubim foarte mult, nu ne simtim impliniti pe plan sexual. Inca de la inceput lucrurile au mers prost. Ne-am inceput viata sexuala dupa 2 ani de relatie, amandoi fiind virgini. Pentru ca am asteptat atat de mult, prima experienta a fost un esec total. Pot sa spun ca am facut-o NU pentru ca mi-o doream, ci pentru ca trebuia, asta lasandu-mi un gust amar. A urmat apoi o perioada (destul de lunga) in care m-am confruntat cu cateva probleme ginecologice, contactul sexual devenind ceva de domeniul horror pentru mine. Ma durea de fiecare data si abia asteptam sa termine el. Prietenului meu nu-i pot reprosa nimic. A fost intotdeauna rabdator (poate prea rabdator…), atent si n-a sarit niciodata peste partea cu preludiul, decat daca i-o ceream eu. Si i-o ceream destul de des. Consideram ca n-are rost sa ne pierdem timpul cu asta din moment ce eu nu mai reuseam de mult sa ma excit. Intre timp, am urmat mai multe tratamante contra durerilor din timpul actului sexual si ale iritatiilor care tot apareau la exterior; majoritatea au esuat, acest lucru aducandu-ma in prag de depresie. Timp de mai bine de 2 ani m-am confruntat cu problemele astea, iar, dupa mai multe vizite la ginecolog si foarte mult bani cheltuiti, mi-am gasit leacul intr-o crema care se aplica la exterior si care costa doar 5 lei. Chiar daca, aparent, problemele de natura fizica s-au rezolvat, cele de natura emotionala abia au iesit la suprafata. Singurele momente intime in care ma pot lasa “purtata de val” si in care nu mai simt dureri in timpul actului sunt atunci cand beau alcool inainte. Asta ma intristeaza teribil, mai ales ca sunt constienta ca doar beata ma pot simti bine in compania prietenului meu. In rest, aman pe cat posibil momentele intime, prefacandu-ma ca imi doresc sa fac dragoste cu el doar atunci cand realizez ca a trecut prea mult timp de cand n-am mai facut sex (am facut pauze de 1, 2, 3, chiar si de 6 luni – in timpul tratamentelor). In ultimul timp, lucrurile au devenit din ce in ce mai complicate si urate. Plang dupa aproape fiecare partida de sex. Nu ma simt bine in timp ce-o fac, nu reusesc sa ma excit deloc, iar orgasm nu am avut niciodata cu el. Frigida nu cred ca sunt; ma masturbez (clitoridian) aproape zilnic si am orgasm de fiecare data.
Ma gandesc ca poate sunt eu de vina, ca poate mi se trage din copilarie repulsia asta fata de sex; parintii mei nu-si aratau niciodata semne de afectiune; nici nu-mi amintesc sa-i fi vazut vreodata sarutandu-se. Intre timp au divortat, dar imi aduc si acum aminte infinitele lor scandaluri, majoritatea din cauza faptului ca mama refuza sa faca dragoste cu el.

Este posibil ca trauma avuta in copilarie in familiei sa isi fi pus accentul asupra vietii tale sexuale, insa nu acesta pare sa fie motivul pentru care nu iti face placere sexul cu prietenul tau.
Durerea in timpul actului sexual (dispareunia) poate fi un simptom cauzat de stres, depresie sau alte probleme psihologice. Insa pe langa acestea, cauza s-ar putea ascunde in alte complicatii despre care tu nu esti constienta. Poti sa dezvolti anumite infectii urinare, care nu iti permit sa te bucuri de sex.
Incearca sa pui accent mare pe preludiu, distanteaza-te de cotidian si de probleme si gandeste-te doar la moment in sine. O stimulare clitoridiana inainte sau un sex oral iti poate rezolva usor problema. Schimbarea pozitiilor sexuale si adoptarea de noi tehnici sexuale sunt un bonus pentru o experienta sexuala buna.
Totusi, iti recomand si sa mergi la un sexolog sau chiar psiholog, pentru ca nu poti exclude frigiditatea.

Pentru a citi tot raspunsul trebuie sa te logezi

Daca ai cont logeaza-te altfel creaza-ti un cont nou. Dureaza doar un minut.